Low Cost Hosting | Free Web Space | Dedicated Hosting | Windows Hosting | FrontPage Web Hosting | Business Hosting
cheap web hosting
Search the Web

ETICA SI DEONTOLOGIA MEDICALA A ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMANIA ANILOR 2000

 

ROTAR-MENYHART JUTKA
Asistenta medicala licentiata in Pedagogie Sociala
Clinica Ginecologie I Spitalul Clinic Judeteanm Cluj-Napoca

 

Orice individ isi doreste o viata condusa de anumite norme morale. Este adevarat ca nu fiecare isi cladeste viata pe anumite norme si principii morale.

Pentru o mai buna intelegere a ceea ce trebuie sa reprezinte viata noastra condusa de aceste norme morale si etice, este potrivit sa mentionam mai intai definitia moralei care reprezinta totalitatatea normelor, regulilor si principiilor ce reglementeaza relatiile dintre indivizi, fiind o forma a constiintei. Stiinta care studiaza aceste norme, principii morale, este etica. In lucrarea sa "Etica cercetarii stiintifice", I. Spielmann metioneaza faptul ca "Etica este unica pentru toti membrii societatii noastre. Dar adevarul este totdeauna concret. Fiecare profesiune ridica o serie de probleme etice particulare, care trebuie abordate si rezolvate in spiritul moralei".

Astfel, ca ramura a eticii, este considerata si etica muncii, al carei domeniu este morala muncii. Raportul dintre notiunea de etica muncii si cea de etica profesionala, prima avand o sfera mai larga, ultima fiind utilizata atunci cand este insotita de denumirea profesiunii la care se refera, se poate exemplifica cu "etica profesiunii medicale" (de asistent medical) ca sinonim cu "deontologia medicala". Astfel, in profesia medicala, exista un cod deontologic, o etica medicala care se ocupa de normele morale si comportamentale ale celor ce ingrijesc si trateaza bolnavii.

Se utilizeaza frecvent notiunea de datorie morala, obligatie sau norma, ceea ce reprezinta indatorirea unui om fata de alti oameni, de societate, generata de constiinta individuala, implicand simtul datoriei, nevoile rationale ale individului, nevoile morale care-l domina pe individ.

In formarea conduitei morale e nevoie de trei factori si anume:

1. factorul intelectual - pe baza acestuia formandu-se constiinta morala;

2. factorul afectiv - necesar pentru formarea convingerilor morale;

3. factorul volitiv - important in formarea comportamentului moral prin educatie.

Vorbind de etica si deontologia profesiei medicale a anilor 2000, nu putem face o stricta delimitare a ceea ce a insemnat aceasta profesie cu zeci de ani in urma si ceea ce trebuie sa insemne de acum inainte. Asa cum cele mai multe norme morale, in ceea ce priveste relatiile interumane, au ramas intr-o oarecare masura apropiate celor din cele mai vechi timpuri, adica respectul fata de semeni si in profesia medicala atentia si ingrijirile acordate semenilor trebuie sa reprezinte un interes primordial.

Trebuie precizat, insa, ca profilul moral al asistentului medical nu se limiteaza doar la relatia cu pacientul. Asadar, trasaturile morale ale asistentului medical se grupeaza in trei categorii: trasaturi morale exprimate in atitudinea fata de societate si oameni si in relatiile cu acestia (ca pacienti), trasaturi morale exprimate in atitudinea fata de munca ca si trasaturi morale exprimate in atitudinea fata de sine insusi.

In ceea ce priveste trasaturile morale exprimate in atitudinea fata de societate si de oameni, fata de pacienti si bolnavi, asistentul medical trebuie sa dea dovada de colegialitate, solidaritate, prietenie si fidelitate in prietenie, combativitate, omenie, simtul dreptatii si al echitatii, obiectivitate, principialitate, respectarea si pretuirea semenilor, exigenta fata de ei, increderea in oameni, optimism, altruism, generozitate, blandete, bunatate, sinceritate, intelegere, corectitudine, buna cuviinta, conduita exemplara, devotament, intelegere fata de bolnav.

Ca si trasaturi morale exprimate in atitudinea fata de munca: dragoste de munca, trebuinta de a muncii, pasiunea in munca, disciplina in munca, responsabilitatea muncii, simtul datoriei, perseverenta, constiinciozitatea, punctualitatea in munca, dragostea de profesie, mandria profesionala, sarguinta, daruirea de sine, hotararea in actiuni, harnicia, pastrarea secretului profesional.

Ca si trasaturi morale exprimate in atitudinea fata de sine insusi: modestie, onestitate, consecventa, autoexigenta, autocritica, dorinta de autodepasire, simtul demnitatii personale, stapanire de sine, cumpatare, tinuta vestimentara demna.

Trebuie mentionate si trasaturile morale negative care trebuie evitate neaparat, si anume: tipul autoritar, neincrezator, indiferent.

Omul isi insuseste normele, principiile morale in mod empiric sau stiintific. In ceea ce priveste etica medicala, normele morale care privesc strict relatiile interumane, sunt norme dobandite chiar din frageda copilarie, insa, in ceea ce priveste drepturile si obligatiile asistentului medical, aceste cunostinte se dobandesc in urma unei pregatiri profesionale.

Drept urmare este importanta formarea deontologica a cadrelor medicale, de asemenea in activitatea asistentului medical un rol primordial avand si formarea profesionala permanenta. Pentru determinarea calitatii muncii cadrului medical se va efectua o evaluare in timp a activitatii acestuia, putandu-se vorbii si de maiestria formarii profesionale ceea ce inseamna un nivel ridicat al practicarii profesiunii, insa aceasta maiestrie se formeaza in timp si este rodul valorificarii experientei. Se pune accent pe responsabilitatea morala profesionala stiut fiind faptul ca in activitatea medicala nu este admis sa existe greseli profesionale, nu se poate vorbi de rebuturi sau pierderi materiale, obiectul muncii in acest caz fiind viata omului. Trebuie analizate, astfel, si cauzele care genereaza greselile profesionale, acestea putand fi:

- incompetenta profesionala (nu e vorba de cea scriptica);

- plafonarea in ceea ce priveste refuzul formarii permanente fapt determinat de automultumire;

Se pune intrebarea "De ce se specifica faptul ca etica si deontologia profesiei medicale a anilor 2000 ar fi deosebita de anii precedenti? "In acest caz nu vorbim neaparat de o diferentiere ci de faptul ca rolul asistentului medical se schimba in timp adaugandu-se atributii noi la cele vechi, avand rol de asistent social sau de fizioterapeut, raspunzand astfel nevoilor bolnavului. Astfel, asistenta medicala a fost denumita "mama profesionala".

Ea este o "mama" ce actioneaza conform nevoilor copilului si trebuie adeseori sa indeplineasca sarcini cat mai diverse. Virginia HENDERSON mentioneaza: "Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele sale clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat bolnavul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil".

Trebuie amintit faptul ca munca in echipa este cea mai eficienta, de aceea este de dorit ca relatiile interpersonale in cadrul grupului de munca sa fie de prietenie, colegialitate, respect reciproc. De asemenea, cunoasterea de sine, adica deprinderea de a se recunoaste si de a-si rezolva propriile sale probleme de natura emotionala, cunoasterea propriilor calitati si defecte, poate influenta deprinderea de a raspunde exigentelor profesiunii.

Astfel, cunoasterea de sine ajuta si la cunoasterea semenilor, intuindu-se cerintele, doleantele lor, asistenta medicala raspunzand in mod eficient.

Chiar si Shakespeare aminteste la un moment dat, "Cunoaste-te pe tine insuti si ai sa-i cunosti pe altii". De asemenea, pentru o buna colaborare cu bolnavul, asistenta trebuie sa cunoasca varsta acestuia, starea emotionala, capacitatea intelectuala, fizica, socio-culturala, economica.

Pentru a se evita orice eveniment neplacut in activitatea medicala trebuie cunoscute si comportamentele care constituie abateri de la normele eticii medicale, acestea fiind: razbunarea, jignirea, ironizarea, rigiditatea, incorectitudinea, stirbirea prestigiului unor colegi, calomnierea unor colegi, sabotarea muncii colegilor, invidia, subaprecierea, denaturarea performantelor, neincrederea in capacitatea colegilor, dezinteresul pentru prestigiul propriu, al institutiei, incorectitudinea, pasivismul, minciuna, lipsa pasiunii de munca, dezinteresul. Astfel, aceste abateri pot face incompatibila persoana cu munca sa.

In aceasta lucrare s-a conturat profilul moral al asistentului medical in ceea ce priveste relatia sa cu omul bolnav, dar trebuie avut in vedere faptul ca, desi asistentul medical al anilor 2000 isi indreapta atentia in mod special spre profilaxia imbolnavirilor, acest obiectiv nu modifica normele etice amintite mai sus, ele trebuind sa fie respectate in continuare.

rotit.gif (14140 bytes)