|
|
ETICA SI PROFESIA DE ASISTENT MEDICAL
CISTELICAN SIMONA LILIANA
LAZAR ANDREA LAURA
Fundatia Ecologica "DIMITRIE CANTEMIR" Tg. Mures
Sc. Postliceala Sanitara anul II Coord.: Cioara Elisabeta
In ultimii ani a crescut interesul pentru problemele de etica in viata zilnica, acesta ducand la introducerea in planurile de invatamant al scolilor sanitare a studiului etici, adica a codului de principii morale care trebuie sa guverneze comportamentul asistentei medicale fata de pacienti, de rudele acestuia, si fata de colegi.
Desi modalitatile de predare sunt variate si sunt multe feluri de abordare a problemelor de etica, noi, ca viitori asistenti medicali, incercam sa va prezentam cateva aspecte. Definitia ingrijirilor data de Asociatia Nurselor din America, in publicatia A Social Policy Statement, este "diagnosticarea si tratamentul reactiei umane la actualele sau potentialele probleme de sanatate".
Acesta definitie sustine pretentia prin care asistentele medicale trebuie sa fie implicate direct in procesul de luare a deciziilor etice pentru ca aceste interese le completeaza ingrijirile de sanatate
Etica si moralitata se afla de obicei intr-un context al unor credinte despre "adevarat" si "fals", in comportamentul omenesc, avand sensuri diferite pentru actiuni diferite. Etica este definita ca "teoria filozofica a moralei" sau "totaliatatea normelor de coduita morala", iar moralitatea ca "forma a constiintei sociale care reflecta si fixeaza in principii norme, reguli, cerinte de comportare privind raporturile dintre indivizi si dintre individ si colectivitate. Intelesul acestor cuvinte difera. Etica se refera la un studiu filosofic al moralitatii si se bazeaza pe teorii, reguli, principii ori coduri de comportament care sa determine calea cea buna a actiunii. In contrast, moralitatea descrie o angajare personala fata de valori si aceste valori sunt frecvent influentate de normele societatii si asteptari. Cu toate acestea multi autori le folosesc ca sinonime. Sunt multe feluri de a descrie o situatie morala. Cel mai cunoscut este dilema. O dilema morala este un conflict intre doua sau mai multe principii morale. Alegerea unei actiuni in favoarea celeilalte poate duce la un rezultat neplacut si persoana trebuie sa aleaga raul cel mai mic dintre cele doua.
Teorile etice contin reguli si principii morale. Astfel, teoriile etice servesc ca fundament pentru judecari normative sau actiunii. Sunt doua mari tipuri de teorii etice: teoria teologica si teoria deontologica. Cuvantul teologic provine din cuvantul grec "telos" care inseamna sfirsituri. La aceasta teorie i se mai spune foarte des consecventialism deoarece persoana este ingrijorata predominant de consecinte. Cea mai faimoasa formulare a consecventialismului se numeste teoria utilitara. Alegerea morala este decizia care maximizeaza consecintele bune impotriva celor rele sau, cel putin, incearca sa echilibreze consecintele rele. Cuvantul deontologie provine din grecescul "deon" care inseamna datorie sau obligatie. Teoria deontologica poate fi apreciata cand este vazuta in contrast cu teoria utilitara. Decat sa se concentreze pe consecintele faptei teoriile deontologice precizeaza ca exista standarde morale, care exista independent de rezultat. Aceste standarde morale se refera la diferite principii morale universale. Justificarea unei actiuni morale este mai importanta decat consecinte specifice sau rezultatul actiunii. Principiile etice si standardele morale, aplicate in munca asistentelor medicale sunt comune cu principiile morale ale valorilor universale. Acestea sunt: autonomia care deriva din cuvintul grecesc "autos", adica, siguranta si "normos" care inseamna lege, regula, adica lege sigura. In discursurile contemporane are intelesuri largi, incluzand drepturile individuale, intimitatea si alegerile. Autonomia necesita abilitatea de a alege singur fara constangeri externe. Datoria necesita abilitatea de a face bine si de a stimula actele lor benevole cum ar fi: bunatatea, dragalasenia si afectiunea. Confidentialitatea este un principiu care se refera la intimitate. Protejarea informatiilor confidentiale referitor la boala, conditia pacientului sau protectia informatiilor furnizate de catre pacient este o datorie etica a asistentilor mediali. Informatiile obtinute individual nu vor fi deconspirate numai daca sunt in beneficiul persoanei sau trateaza direct binele social. Efect dublu – anumite actiuni pot produce deopotriva atat efecte bune cat si rele. De exemplu, asistentele medicale sa intentioneze sincer sa faca bine si nu rau, acesta putand sa apara dar nu intentionat sau, efectul binelui sa nu se realizeze din greseala. Fidelitatea - datoria de a tine promisiunile, de a-si respecta toate sarcinile. Dreptatea se refera la faptul ca fiecare persoana accepta egalitatea, in conformitate cu nevoile, eforturile, contributiile sociale, meritele sau justificarile legale. Datoria se refera la faptul de a nu face rau, de a nu incita si de a preveni raul. Paternalismul se refera la intentia de a limita autonomia altcuiva, justificata prin faptul de a nu face mai mult rau. Dorinta de a feri bolnavul de rau sau durere vine in conflict cu autonomia individuala sau libertatea lui. Respectul pentru oameni - dreptul persoanei la autodeterminare sau autonomie, capacitatea de "a decide" singur, trebuie respectate. Respectarea credintelor religioase indiferent de religia careia apartine acea persoana. Adevarul - este obligatia de a spune adevarul si a nu minti in cadrul ingrijirilor de sanatate. Asistentele medicale sunt membrii valorosi ai echipei medicale, actiunile lor intensificind calitatea actului medical. Ele trebuind sa recunoasca problemele etice si sa ajute pacientii in conformitate cu interesele lor morale. V-ati intrebat vreodata cat de mult influenteaza contactul psihic al pacientului cu asistenta medicala pe durata spitalizarii? Sau, v-ati pus vreodata intrebarea de ce unele persoane se adapteza la regimul spitalicesc si altele nu? Probabil ca v-ati intrebat ce obstacole intampina asistentele medicale in relatia cu pacientii, atata timp cat bolnavii au devenit mai exigenti ei avand constiinta personalitatii lor, ei dorind sa profite de binefacerile tehnicii moderne, pe care ei le cunosc prin internet, biblioteci, reviste, etc. Informarea pacientului despre boala sa a fost identificata ca o situatie morala in cadrul ingrijirilor medicale, de multe ori pacientii oferind informatii esentiale pentru diagnostic. Adesea personalul medical si familia schimba doar cateva informatii in fata pacientului, din teama pentru eventualele reactii negative, justificand deciziile lor prin principiul paternitatii. Dar de multe ori pacientii sunt constienti de boala lor, pun intrebari specifice si sunt pregatiti sa auda informatiile.
Trebuie luate in considerare cateva strategii ale asistentelor medicale in cazul acestei probleme: sa nu minta pacientul, sa-i ofere toate informatiile legate de procedura de ingrijire si diagnostic. sa comunice cu familia si medicul despre cerintele pacientului pentru informare.
In cursul ingrijirilor, asistentele medicale, chiar daca sunt confruntate cu dileme etice, in final trebuie sa fie convinse ca pacientii si-au inteles problema de sanatate si au cunostinte despre ea precum si impactul bolii asupra lui si a familiei sale. Dilemele etice ale asistentelor medicale sunt numeroase si diverse totusi, indiferent de cauza acestor dileme, ar trebui sa fie constiente de fundamentul psihologic, de modul in care aplica aceste concepte in practica profesionala pentru ca argumentele etice pot fi ganduri inaltatore bazate pe intelegerea moralei filozofice.
