FORMAREA DIMENSIUNII ETICE SI MORALE A
PERSONALITATII ASISTENTULUI MEDICAL

 

ROSCA ADRIAN LEVENTE
Clinica de Boli Infectioase nr.I Tg. Mures
Vicepresedinte C.A.M.R. Mures

Una din calitatile fundamentale ale asistentului medical, este conduita morala fata de colectivul in care isi desfasoara activitatea, pacienti, apartinatori, etc…

In ultimii ani increderea populatiei in calitatea actului medical prestat de asistentii medicali si fata de conduita lor morala a scazut intr-un mod ingrijorator, sondajele de opinie situând Sanatatea pe locul doi in topul celor mai corupte institutii si ministere.

Formarea dimensiunii morale a personalitatii este o consecinta a educatiei morale si este formata din doua concepte esentiale. Constiinta morala si Conduita morala.

Constiinta morala este factorul psihic determinant al conduitei morale, având deci rol de functie motivationala in actionare si orientare. Primul element in procesul de formare a constiintei morale il formeaza exemplele care i se ofera educatului. Cele mai la indemâna exemple sunt membrii colectivului din care face parte. Conduita lor morala ii ofera un model pe care el il va interioriza, asimilându-l propriei constiinte, pentru ca apoi sa-l exteriorizeze in propria conduita, astfel imitându-i.

In procesul de formare a constiintei morale vor intra notiunile morale primite de la parinti si educatori, la care se adauga impartasirea cunostintelor si a principiilor morale obtinute de colegi de-a lungul anilor. Aceste cunostinte si principii vor fi explicate si demonstrate, procesul desfasurându-se in jurul valorilor de bine si rau.

Notiunile morale dobândesc un plus de incarcatura valorica daca sunt dublate de sentimente morale, fara de care nimeni nu are ce cauta in meseria de asistent medical.

Mai importante decât notiunile si sentimentele morale, in formarea constiintei morale sunt convingerile morale. Puterea lor este determinata de certitudinea realizata in conformitate cu cele spuse si facute de catre educat, de-a lungul unei perioade de timp si confirmate de colectivul in care isi desfasoara activitatea. De mentionat este faptul ca aceste convingeri morale, odata insusite sunt greu adaptabile unor noi curente de opinii si valori ce se vor impune in societate sau grup. Aceasta deoarece convingerile morale sunt factorul determinant al atitudinilor si comportamentelor individului, cunoscute fiind si sub numele de "idei-forta ".

Mai mult decât in alte domenii idealul joaca un rol important, fiind o sinteza a valorilor morale prin care este determinat intregul program de viata, capabile de a realiza obiective si a-si modifica valorile fara sa fie schimbat idealul.

Conduita morala, este formarea deprinderilor si obisnuintelor cu care se exprima constiinta morala si sunt rezultatul unui exercitiu. Acest exercitiu nu trebuie perceput ca o repetare stereotipa a unei miscari, ci trebuie incadrata intr-un sistem de activitati determinate de suporturi morale, de ideal, si de norme morale cu caracter obiectiv, elaborate de institutii, fundatii sau contract de munca. Prin urmare formarea acestor deprinderi se produce pe baza existentei unor norme colective de munca, in care traim si ne desfasuram activitatea.

Obisnuintele sunt, in fond, tot automatisme obtinute prin exersare având in plus trebuinta practicarii lor, fiind corelata cu fondul emotional. Obisnuintele evolueaza in mod firesc spre formarea, la cel in cauza, a unor trasaturi de caracter.

Deci un om cu o conduita morala pozitiva este un om de caracter, situatie la care se poate ajunge printr-o exersare constanta a conduitelor pozitive.

Strategia formarii dimensiunii morale a personalitatii
Asistentului medical

Formarea dimensiunii morale nu este un act spontan ci un lant de activitati incadrate si determinate de o anumita strategie in care se deosebesc:

    1. factorii care o formeaza
    2. caile, mijloacele si modalitatile prin care se formeaza dimensiunea morala
  1. Factorii care formeaza dimensiunea morala sunt: scoala, biserica si grupul.
  2. Scoala postliceala sau Colegiul continua procesul inceput in clasele gimnaziale si liceu, si in mod sistematic, pe baza unor ore si lectii vor dezvolta si consolida sentimentele si convingerile morale ale elevilor.

    Biserica ca institutie cu profil moral prin excelenta, este coparticipanta de drept si de fapt la formarea dimensiunii morale a personalitatii. Morala crestina constituie cheia de bolta a intregului sistem de educatie morala, fiind catalizatorul progresului dimensiunii morale a intregii omeniri, aparând valorile morale de-a lungul a 2 milenii.

    Grupul sau colectivul din care face parte are efecte morale incontestabile datorita valorilor deja stabilite bine ierarhizate care conduc la un schimb intens de idei, opinii si chiar valori noi, concretizând integrarea in acel colectiv.

  3. Caile si mijloacele prin care se realizeaza formarea dimensiunii morale se vor alege in functie de factorii care actioneaza asupra individului.

Metodele, datorita valentelor instrumental-operative, se vor alege in functie de vârsta si de nivelul de cultura al individului. in cazul asistentului medical, de regula debutant, se pot folosi cu succes urmatoarele:

- Convorbirea, care poate sa fie individuala sau colectiva, care trebuie sa se desfasoare sub forma unui dialog la care participa activ si efectiv ambele parti aflate in dialog. De mare importanta este climatul in care se desfasoara convorbirea, debutantul trebuie sa se bucure de credit si de prestigiu in fata membrilor colectivului din care face parte, astfel incât dialogul sa fie exprimat liber si sincer. Succesul convorbirii depinde in ceea mai mare parte de temeinica pregatire a celui care conduce convorbirea.

- Referatele, se intocmesc de catre asistentii medicali, pe o tema la libera alegere sau sugerata de cel care conduce activitatea de formare a dimensiunii morale, aceste referate fiind discutate in prezenta tuturor asistentilor medicali din unitatea respectiva, iar concluzia finala este de obicei o cristalizare a unei conduite etice.

- Conferintele, se vor expune de catre profesori sau alti specialisti in etica si deontologie profesionala, bazându-se pe o bibliografie speciala si o tematica pretentioasa mai ales in cazul unor schimbari de valori din cadrul societatii.

GRESELI IN FORMAREA PERSONALITATII ETICE SI MORALE A ASISTENTULUI

Cele mai frecvente greseli in formarea personalitatii etice si morale, izvorasc, de foarte multe ori din excesul de buna credinta si buna intentie. Enumerarea care urmeaza este destinata formatorilor, pentru a se feri de aceste greseli.

    1. NEINCREDEREA. Exista o categorie de asistenti care-i considera pe asistentii debutanti insuficient pregatiti teoretic si practic, si astfel i-au hotarâri in locul lor fara sa-i consulte. Acesti asistenti uita ca debutantii au dobândit juridic si psihologic maturitatea si autoritatea de a-si folosi "dreptul de vot", privind activitatea individuala si colectiva.
    2. AUTORITATEA. O alta categorie de asistenti ii considera pe debutanti drept "personal auxiliar de servire" si dispun de ei, ca de bunul lor plac, deseori umilindu-i prin abuzul de autoritate pe care-l exercita. In consecinta debutantul se va simti jignit si orice tentativa de formare morala si integrare in colectiv este sortita esecului.
    3. NEUTRALITATEA. O alta categorie de asistenti se situeaza la polul opus, si isi motiveaza atitudinea cam asa: "Draga, este absolvent cu acte in regula, trebuie sa stie ceea ce face, eu nu ma amestec". Dar asistentul debutant poate sa ajunga in situatii critice, datorita lipsei de experienta, el având nevoie de sfatul, sprijinul sau indemnul unui coleg.
    4. REVANSARZII. Exista asistenti care isi ofera sprijinul debutantilor ca mai apoi sa pretinda de la acestia "n" servicii in schimbul ajutorului odata oferit. Acest tip de colegi, face aproape imposibila integrarea debutantului in colectivul respectiv.
    5. EXCESUL DE ZEL. Unii asistenti medicali in dorinta lor de menajare a debutantului si de integrare usoara in colectiv, vor crea, fara sa vrea, un complex de inferioritate debutantului.

 

rotit.gif (14140 bytes)